Revista scolii noastre

Operele si viata lui Constantin Brancusi.
Parerea mea despre revista scolii este una foarte buna .Eu cred ca este necesar pentru elevi un articol despre viata si operele lui Constantin Brancusi.
Constantin Brancusi urmează Şcoala de meserii din Craiova (1894-1998), apoi Şcoala naţionala de arte frumoase din Bucureşti (1898-1902), unde pentru scurta vreme l-a avut profesor pe Ion Georgescu, apoi pe Vladimir C. Hegel. Î n timpul studiilor realizează bustul Gheorge Chitu, un Cap de expresie, ca si o serie de copii - Ecorseul (împreună cu Dr. Gerota), Vitellius, Capul lui Laocoon. Mai realizează busturile Georgescu-Gorjan (1902) si General Dr. Carol Davila (1903), aşezat mai târziu (1912) în curtea Spitalului militar din Bucureşti.

In 1904 porneşte spre Paris, trecând prin Budapesta, Viena, Munchen (aici sta un timp), prin Elveţia. Obţinând o bursa in Franţa în 1905, se înscrie la Şcoala de arte frumoase, in clasa lui Antonin Mercie. In 1907 este acceptat practician în atelierul lui Rodin, pe care îl va părăsi, orgolios si plin de încredere, comparându-l pe maestrul sau cu un arbore la umbra căruia iarba nu creste. Brâncuşi creează acum Portretul lui Nicolae Darascu, Bust de băiat, Cap de băiat, Dupliciu (1906) apoi Rugăciunea si Portretul lui Petre Stanescu, ce constituie un ansamblu funerar comandat pentru Buzău (1907).

Artistul începe sa fie tot mai sigur de drumul pe care merge. Modelajul fin, sensibil la efectele luminoase se îndepărtează acum de incidentele de tip impresionist (Rodin) pentru a începe, in condiţiile afirmării unor tendinţe raţionaliste, intre care cubismul, o lunga lupta pentru surprinderea esenţei, a ceea ce este durabil, sustras clipei. Cuminţenia pământului, o prima versiune a Sărutului (1907), Somnul (1908), Muza adormita (1909-1910), Pasărea măiastră (1910), Prometeu (1911), Domnisoara Pogany (serie 1912-1933), Primul pas (1913) sunt lucrări ce marchează aplecarea spre valorile artelor arhaice, ale etniilor negre sau oceanice. In aceasta perioada se împrieteneşte cu Modigliani. Un alt prieten al sau, pictorul Henri Rousseanu, ii spune lui Brâncuşi profeticele cuvinte: "... Tu ai transformat anticul in modern". Sculptorul - din ce in ce mai cunoscut - se bucura de succes si in S. U. A., la New York, unde, in 1913, participa la Expoziţia internaţională de arta moderna îşi deschide prima sa expoziţie personala. Expune la manifestările grupărilor " Tinerimea artistica", " Arta Româna, ", " Contimporanul" etc. In atelierul sau vor veni sa lucreze mai mulţi tineri artişti: Irina Codreanu, Milita Petrascu, Constantin Antonovici, Isamu Noguchi, George Teodorescu s. a.

Sculptorul caută principiile fundamentale ale formei, degajând-o tot mai puternic de aspectele efemere. Reducerea la structura a formelor organice are loc odată cu aplecarea spre formele primare, spre orizontul genezei vieţii (Principesa X, 1916; Primul strigat, 1917; Nou nascutul, 1920; Domnisoara Pogany, Leda, 1920; Inceputul lumii, 1924). Seria de " Pasări în văzduh" aduce ideea ridicării in spaţiu, posibilitatea transcenderii cadrului concret de existenta. Brâncuşi reuşeşte sa anuleze efectele gravitaţionale, dematerializând, printr-o şlefuire îndelunga, volumele. Alteori - cazul Coloanelor fără sfârşit dintre 1918-1928 - ideea de înălţare este asigurata de creşterea pe verticala a unor modului geometrici. Este o perioada când sculptorul face schite si pentru comanda - nerealizată - a maharajahului Yeswart Rao Holkar Bahadur, pentru un Templu al meditaţiei (1933).

Brâncuşi vine in România dând curs chemării Ligii naţionale a femeilor din Târgu Jiu, care dorea sa închine un monument eroilor patriei cazuri in timpul primului război mondial. Realizează tripticul Masa tăcerii, Poarta sărutului si Coloana fără sfârşit (1937-1938) - capodopera a marelui artist. Aici, ca si in alte opere, Brâncuşi regăseşte dimensiunile artei populare, ale întregului patrimoniu cultural românesc, pe care le-a introdus in atmosfera agitata a artei moderne. Atitudinea constructiva, pozitiva, ce se degaja din aceasta abordare a fenomenelor vieţii face din Brâncuşi unul din creatorii ce au marcat decisiv evoluţia sculpturii moderne.