Principiul de functionare a scanerului

Scanerul este un periferic de intrare capabil să transforme informaţia analogică într-un format digital (binar). Un scaner este un dispozitiv ce permite, fie parcurgerea unui document analogic (grafică sau text , film de 35mm) cu ajutorul unui mecanism optic luminos, fie prelucrarea sa prin recunoaşterea caracterelor, pentru ca apoi rezultatele să fie înregistrate într-un format digital. Scanerele se împart în 2 tipuri de bază: ˇ manuale ˇ de oficiu Acesta poate si reprezentat sau destinat introducerii rapide a informaţiilor grafice şi alfa numerice în calculator prin preluarea directă de pe original . Informaţiile se introduc în formă grafică. Utilizarea acestor dispozitive permite de a mări viteza prelucrării documentelor în orice firmă. Pentru recunoaşterea caracterelor introduse de la scaner se folosesc programe speciale. Imaginea scanată este descompusă în puncte (între 100 şi 600 de puncte per inch) elemente care definesc performanţele perifericului în termeni de rezoluţie. Descompunerea documentului analogic în format digital se face cu ajutorul unor senzori ce sunt compuşi din semiconductori sensibili la lumină. Intensitatea luminii depinde, la rândul ei, de conturul şi luminozitatea imaginii scanate.
Parametrii de bază:
1. rezoluţia de scanare (rezoluţie optică)
2. numărul de culori (profunzimea culorilor)
3. viteza de scanare
4. densitatea optică
Rezoluţia optică
În calitate de element de recepţie a luminii reflectate de la original se foloseşte o riglă de elemente fotoelectrice. Cu cât e mai mare numărul de elemente fotoelectrice, cu atât este mai mare rezoluţia care o asigură dispozitivul. Mărirea numărului de elemente fotoelectrice duce însă la influenţa inevitabilă a elementelor între ele. Într-adevăr cu cât sunt mai mici dimensiunile elementului fotoelectric, cu atât e mai probabilă situaţia, când fotoelementul, alături de fluxul „propriu”, va recepţiona o parte a fluxului destinat elementului vecin. În acest caz apar distorsiuni, ce înrăutăţesc rezultatul final. În procesul de scanare imaginea este împărţită într-un anumit număr de puncte, dimensiunile cărora sunt determinate de particularităţile sistemului optic şi a fotoelementului. Prin rezoluţie optică se subînţelege numărul de astfel puncte situate pe un segment de anumită lungime. În caracteristicile tehnice a dispozitivelor de scanare pot fi indicate diferite mărimi a rezoluţiei verticale şi orizontale.
Deseori în caracteristicile scanerului se indică rezoluţia interpolară, care de regulă substanţial întrece rezoluţia optică.
Sursa Scaner

CONTRAST

O histograma poate arata fi cantitatea de contrast dintr-o imagine. Contrastul este o unitate de masura a diferentei in luminozitate dintre zonele de lumina si cele intunecate. Histogramele largi reprezinta o scena cu contrast semnificativ, pe cand cele inguste prezinta mai putin contrast. Acest lucru poate fi cauzat de o multime de combinatii ale materiei subiectului si conditiile luminilor din foto. Fotografiile realizate in conditii ce ceata vor avea putin contrast, pe cand cele realizate in lumina soarelui, mai ales in jurul orei 12-13, vor prezenta contrast mult mai puternic.
Contrastul poate avea un semnificatie vizuala foarte puternica. Un exemplu sunt imaginile de mai sus.Histograma este un unealta superba pentru a observa zonele de stralucire care au aparut in fotografie. Se stie bineinteles ca zonele luminate prezinta un punct de interes mai mare decat restul fotografiei, si din aceasta cauza se cauta ca o fotografie sa aibe cat mai putine astfel de zone, iar cele care sunt sa aibe un scop binedefinit intr-o imagine. Din aceasta cauza unele zone de stralucire sunt acceptate cum ar fi reflexiile de apa, metalice sau cand o parte sau tot soarele este inclus in fotografie.

Corectia gama

Corecţia gama se foloseşte în grafică şi este o chestie care poate fi definită în mai multe feluri. În mod formal, este aplicarea unei funcţii de putere pe luminozitate. În mod intuitiv, este metoda de a creşte sau a scădea luminozitatea aparentă (relativă) a unei imagini.

De ce avem nevoie de corecţie gama?

Monitoarele cu tub catodic, atunci şi acum

Bun, acum că ştim ce face corecţia gama, hai să vedem de ce ne trebuie aşa ceva. Deşi astăzi nu mai sunt utilizate în contextul computerelor, gândiţi-vă la un tub catodic, cel care se găseşte în monitoarele CRT. Acesta proiectează electroni dintr-un tun electronic aflat în spatele tubului către suprafaţa frontală interioară a tubului (dinspre ţuguiul din fund către faţa vizibilă a ecranului, prin interiorul tubului catodic). Faţa orientată către observator este acoperită în interior cu o substanţă care emite lumină atunci când e bombardată cu electroni.^[1] Ei bine, dacă am corela diferenţa de potenţial aplicată pe catodul din tun cu gradul de luminozitate rezultat am obţine o relaţie neliniară de forma corecţiei gama, unde γ≈2,2 pentru tuburile catodice ale monitoarelor de calculator.^[2]

Aşadar, în cazul unui tub catodic, dacă aplicăm tensiune proporţională cu luminozitatea rezultatul va fi o imagine prea întunecată – trebuie să facem cumva să corectăm această neliniaritate specifică tubului catodic. Hai să vedem cum arată funcţia de proporţionalitate dintre tensiune şi luminozitate:^[3]

Ce ar trebui să facem pentru a transforma această relaţie neliniară într-una liniară, de forma f_corectat(x)=x? Păi cea mai simplă soluţie ar fi să „hrănim” funcţia f_catodic cu valori compensate de aşa natură încât să obţinem funcţia liniară pe care ne-o dorim:

Dar de vreme ce dorim să obţinem f_corectat=x înseamnă că

Cu alte cuvinte, pentru a obţine intensitate luminoasă liniară în cazul tubului catodic ar trebui să aplicăm o tensiune proporţională cu

unde x este semnalul de intrare, proporţional cu luminozitatea dorită

Hei, dar stai o secundă! Şi funcţia asta are acceaşi formă ca funcţia de corecţie gama! Interesant, deci putem anula orice corecţie gama aplicând o altă corecţie gama inversă pe semnalul de intrare!

Unde avem nevoie de corecţii gama?

Dacă aţi urmărit firul epic al poveştii noastre de până acum aveţi toate motivele să fiţi nedumeriţi în privinţa utilităţii conceptului de corecţie gama: de când a început articolul, singura surpriză apărută sub diverse forme a fost că toate neliniarităţile se anulează reciproc. Adică v-am aburit degeaba. Ei, nu chiar. Până acum am vorbit exclusiv despre sisteme de redare a imaginilor – dar cum rămâne cu sistemele de capturare?

Toate sistemele curente de captură a imaginilor – camere foto, camere video, scannere –, toate se bazează pe componente electronice care în ultimă instanţă transformă fotoni în electroni (folosesc o simplificare grosolană, dar ne serveşte scopul). Cu alte cuvinte, cu cât o componentă primeşte mai mulţi fotoni, cu atât produce un semnal de ieşire mai puternic. Prin urmare semnalul de ieşire variază liniar cu intensitatea luminoasă absolută de intrare.

Păi dacă semnalul variază liniar iar noi stocăm în mod normal luminozitatea gata codificată pentru percepţie înseamnă că imaginile capturate arată ca naiba! Da, chiar aşa este – dacă am codifica liniar informaţia captată de senzori imaginea chiar ar părea prea întunecată dacă am afişa-o ca atare. Aşa că imaginilor capturate li se aplică în mod deliberat o corecţie gama care să transforme informaţia liniară de luminozitate în informaţie neliniară, conform percepţiei umane.

Păi dacă semnalul variază liniar iar noi stocăm în mod normal luminozitatea gata codificată pentru percepţie înseamnă că imaginile capturate arată ca naiba! Da, chiar aşa este – dacă am codifica liniar informaţia captată de senzori imaginea chiar ar părea prea întunecată dacă am afişa-o ca atare. Aşa că imaginilor capturate li se aplică în mod deliberat o corecţie gama care să transforme informaţia liniară de luminozitate în informaţie neliniară, conform percepţiei umane.

Sursa: Corecţie gama

Eleva model...

Relatia profesor-elev si efectele frustrante ale aprecierii scolare
fiind un act ce tine de sfera relatiilor interpersonale, actul educativ , eficienta sa , se decide pe terenul raporturilor concrete zilnice, dintre profesor si elev .
In problema relatiei profesor-elev , pe langa o bogata experienta pozitiva ce s-a acumulat in decursul anilor, se constata ca uneori predomina arbitrariul, practici invechite si prejudecati pe care o atitudine conservatoare le mentine. pentru perfectionarea relatiei.

Criterile care desemneaza
un elev model
1.Elevul model trebuie sa aiba un comportament civilizat.
2.Trebuie sa aiba note bune si 10 la purtare ceea ce demonstreaza purtarea .
3.Sociabila, cu deschidere fata de problemele altora.
4.Activitatile extrascolare sunt importante penrtu dezvoltarea elevului model
5.Elevul model trebuie sa fie prezentabil la ore si sa dea dovada de respect fata de profesor .
6.Elevul model este atent la ore , la ceea ce spune profesorul si invata in pauze.
7.Elevul model trebuie sa nu aiba absente.

In toti acesti patru ani ,eleva Kallos Patricia s-a manifestat responsabil, avand o atitudine serioasa in relatie cu profesorii, elevii, cu celelalte cadre didactice din scoala. Sociabila, cu deschidere fata de problemele altora, impunandu-si cu argumente propriile puncte de vedere, si-a castigat un loc binemeritat in ierarhia clasei, dar mai ales respectul acestora si celor din jur.
De aceea, in toti acesti ani, a avut numai 10(zece) la purtare, iar la invatatura, intotdeauna peste 8,80.Materile preferate: Matrematica, Romana, Fizica.
Si in relatia cu prietenii si in activitatile extrascolare a manifestat sinceritate si spirit de initiativa.
Patricia este o eleva model are numai note de 9 şi 10, este cea mai bună elevă din clasa noastra.
Este la liceul ,,Constantin Brancusi" in clasa XII - b .
Patricia in toti acesti ani ,nu a avut nici o cearta cu alte fete din scolala sa comportat civilizat ceea ce demonstreaza ca este o eleva buna.
Kallos Particia este pentru mine o eleva model.
Eu cred ca Particia se incadreaza in orarul elevului model.
Orarul unui elev model
ora 7 20- intrarea in clasa
ora 8 30- raspunde la lectie
ora 8 50-in pauza invata
ora 9 20-este etent la ora
ora 10 20- iese la tabla
ora 10 50-iese in pauza la masa
ora 11 30-scrie lectia in caiet
ora 13 00-merge acasa
Asa trec zilele unui elev model.

Salvati viata copiilor

Ce trebuia sa scriu la Test

1.Punctul tipografic
Raspuns:
Punctul tipografic folosit la noi in tara a fost creat in prima jumatate a secolului al XVIII-lea si se foloseste de atunci in aproape toate tarile din Europa, sub denumirea de didot,dupa numele creatorrului sau.Acest punct deriva din tolul francez(27,1 mm) si reprezinta a 72-a parte din acest tol.
-punctul tipografic (p) este egal cu 0,376065 mm la 20 C, deci 1 m (mai precis
1000,333 mm)

2.Imprimate termice
Raspuns:
Se foloseste o hartie tratata care,fiind expusa la caldura, isi schimba culoarea
(de obicei in negru).
Incalzirea se efectueaza in interiorul imprimantei,prinrt-un cap de incalzire electrica controlata de microprocesor.
Hartia tratata este costisitoare iar imaginea se decoloreaza in timp.

3.Offsetul
Raspuns:
Este un procedeu de tipar plan indirect, la care transferul cernelii de pe forma
de tipar pe suportul de imprimat se face prin intermediul unei suprafete cilindrice elastice.
Forma de tipar asezata pe cilindru pe care s-a depus cerneala ,o transmitere pe aceasta pe un cilindru imbracat in cauciuc.