Cel mai greu lucru în lucrarea de atestat

Cel mai greu lucru în lucrarea de atestat a fost articolele grele pe care a trebuit să le fac. Am avut descrierea produsului, care a fost destul de greu pentru că trebuia să descriu un produs să scriu toate detalile despre acesta, să fac în Adobe Photoshop să fac ca acest articol să arate cât de cât bine, să aiba o aşezare în pagină. Mi sa părut greu şi articolul despre comparaţia a două produse. Iarăşi a trebuit să am grijă la aspect şi să fac comparaţie între cele două. Însă cele mai greu lucru în lucrarea de atestat a fost lucrarea in Microsoft Office Word.
În lucrarea de atestat am avut de făcut redactarea revistei, care a fost grea şi descrierea produsului aici a trebuit să scriu tot ce am facut in programul Adobe Photoshop.

Lucrarea mea de atestat

Buna ziua, ma numesc Berka Florina Sanda si vreau să vă prezint lucrarea de atestat, care consta intr-o revista. Titlul revistei se numeşte Offset print, am ales acest titlu deoarece am ales aceasta tema offset print care este tiparul offset. Pe prima pagina a revistei se găseşte o mica publicitate de telefonie mobila. Pe pagina doua se găseşte un text documentativ despre tiparul offset. În revistă se găseşte o un eveniment important pentru noi titlu evenimentului este: IPEX 2010 a fost un succes. Pe paginile revistei se mai găseşte si un review despre imprimanta maricial. Am mai făcut o mica comparaţie intre două imprimante cu jet de cerneală. Pe una dintre pagini se găseşte un top care este facut despre multifuncţional laser. In revistă se mai găseşte si un produs al anului laptop-ul Asus. Pe o pagină este un inteviu cu Camelia Buda Director General Euroexpo. O pagina este dedicată revistei un scurt editorial si colectivul redacţiei.

Concurs delicios!

Poate va ganditi de ce am ales titlul de "concurs delicios". Ei bine, produsele nu sunt de mancare dar contin laptisor de matca. Nu stiu la ce va ganditi voi cand auziti de laptisorul de matca dar eu ma gandesc la "dulce" si "delicios".
Premiul este oferit de Complexul Apicol Veceslav Harnaj si consta in:
~ sampon Apidermin pentru par gras;
~ crema de fata Apidermin pentru ten uscat si normal;
~ sapun lichid Apidermin;
~ noua crema de fata pentru ten normal si mixt ApidermConcursul se incheie pe data de 8 mai 2011 la ora 23:59 iar castigatoarea va fi aleasa cu ajutorul random.org.

Regulament:

Pentru a va putea inscrie trebuie sa dati Like pe Facebook atat paginii mele (o gasiti in dreapta blog-ului) cat si paginii Complex Apicol Veceslav Harnaj (click pentru a intra pe pagina). Trebuie sa lasati un comentariu aici care sa contina:

Photoshop

Click aici ...pentru mai multe detali

In fata prapastiei

In toti acesti anii ma-am gandit ce loc de munca si spre ce domeniu vreau sa merg dupa terminarea liceului vroiam sa merg la politie in Campina insa pe parcurs mi-am schimbat parearea despre politie. Apoi am zis ca am nevoie de un loc de munca care sa imi asigure un venit cu care sa fac ceva penrtu viitorul meu.
In cele din urma am zis ca vreau sa merg spre farmacie pentru ca imi place chimia. Dar intr-o zi mergand la farmacie sa iau medicamente pentru cineva uitandu-ma la doamna care lucra acolo mi-am dat seama ca nu asta imi doresc sa lucrez intr-o farmacie.
Insa intr-o zi parinti mei au avut de nevoie de un inginer topografic pentru masurarea unui pamant.
In acea zi ma luat si pe mine cu ei la acel teren. In acea zi am vazut cum se masoara un teren cu un inginer topografic, ceea ce am vazut mi placut mult si in cele din urma ma-m decis ce sa fac dupa terminarea liceului. Vreau sa merg la o facultate de inginer topografic.
Ce inseamna sa fi un inginer topografic:
Inginerii topografici si geordezi planifica, organizeaza si coordoneaza executarea masuratorilor oficiale pentru stabilirea limitelor proprietatilor, si a altor caracteristici naturale sau artificiale.
Se pot specializa si in analiza fundatiilor, controlul cladirilor si al structurilor, efectuand analize tehnice pentru a obtine date despre sol si hidrologie.
Lucreaza la toate nivelele institutiilor guvernului, in birouri de arhitecti si ingineri si in firme de topografie din sectorul privat.
Locuri de munca in domeniul Inginer topografic
Sper ca in viitor sa obtin jobul pe care il doresc.
Poate intr-o buna zi vom sacapa de criza financiara si in viitorul apropiat va fie mai multe locuri de munca pentru tineri absolventi.
In ziua de astazi tineri absolventi se afla in fata prapastiei, deoarece nu prea sunt locuri de munca.

Principiul de functionare a scanerului

Scanerul este un periferic de intrare capabil să transforme informaţia analogică într-un format digital (binar). Un scaner este un dispozitiv ce permite, fie parcurgerea unui document analogic (grafică sau text , film de 35mm) cu ajutorul unui mecanism optic luminos, fie prelucrarea sa prin recunoaşterea caracterelor, pentru ca apoi rezultatele să fie înregistrate într-un format digital. Scanerele se împart în 2 tipuri de bază: ˇ manuale ˇ de oficiu Acesta poate si reprezentat sau destinat introducerii rapide a informaţiilor grafice şi alfa numerice în calculator prin preluarea directă de pe original . Informaţiile se introduc în formă grafică. Utilizarea acestor dispozitive permite de a mări viteza prelucrării documentelor în orice firmă. Pentru recunoaşterea caracterelor introduse de la scaner se folosesc programe speciale. Imaginea scanată este descompusă în puncte (între 100 şi 600 de puncte per inch) elemente care definesc performanţele perifericului în termeni de rezoluţie. Descompunerea documentului analogic în format digital se face cu ajutorul unor senzori ce sunt compuşi din semiconductori sensibili la lumină. Intensitatea luminii depinde, la rândul ei, de conturul şi luminozitatea imaginii scanate.
Parametrii de bază:
1. rezoluţia de scanare (rezoluţie optică)
2. numărul de culori (profunzimea culorilor)
3. viteza de scanare
4. densitatea optică
Rezoluţia optică
În calitate de element de recepţie a luminii reflectate de la original se foloseşte o riglă de elemente fotoelectrice. Cu cât e mai mare numărul de elemente fotoelectrice, cu atât este mai mare rezoluţia care o asigură dispozitivul. Mărirea numărului de elemente fotoelectrice duce însă la influenţa inevitabilă a elementelor între ele. Într-adevăr cu cât sunt mai mici dimensiunile elementului fotoelectric, cu atât e mai probabilă situaţia, când fotoelementul, alături de fluxul „propriu”, va recepţiona o parte a fluxului destinat elementului vecin. În acest caz apar distorsiuni, ce înrăutăţesc rezultatul final. În procesul de scanare imaginea este împărţită într-un anumit număr de puncte, dimensiunile cărora sunt determinate de particularităţile sistemului optic şi a fotoelementului. Prin rezoluţie optică se subînţelege numărul de astfel puncte situate pe un segment de anumită lungime. În caracteristicile tehnice a dispozitivelor de scanare pot fi indicate diferite mărimi a rezoluţiei verticale şi orizontale.
Deseori în caracteristicile scanerului se indică rezoluţia interpolară, care de regulă substanţial întrece rezoluţia optică.
Sursa Scaner

CONTRAST

O histograma poate arata fi cantitatea de contrast dintr-o imagine. Contrastul este o unitate de masura a diferentei in luminozitate dintre zonele de lumina si cele intunecate. Histogramele largi reprezinta o scena cu contrast semnificativ, pe cand cele inguste prezinta mai putin contrast. Acest lucru poate fi cauzat de o multime de combinatii ale materiei subiectului si conditiile luminilor din foto. Fotografiile realizate in conditii ce ceata vor avea putin contrast, pe cand cele realizate in lumina soarelui, mai ales in jurul orei 12-13, vor prezenta contrast mult mai puternic.
Contrastul poate avea un semnificatie vizuala foarte puternica. Un exemplu sunt imaginile de mai sus.Histograma este un unealta superba pentru a observa zonele de stralucire care au aparut in fotografie. Se stie bineinteles ca zonele luminate prezinta un punct de interes mai mare decat restul fotografiei, si din aceasta cauza se cauta ca o fotografie sa aibe cat mai putine astfel de zone, iar cele care sunt sa aibe un scop binedefinit intr-o imagine. Din aceasta cauza unele zone de stralucire sunt acceptate cum ar fi reflexiile de apa, metalice sau cand o parte sau tot soarele este inclus in fotografie.

Corectia gama

Corecţia gama se foloseşte în grafică şi este o chestie care poate fi definită în mai multe feluri. În mod formal, este aplicarea unei funcţii de putere pe luminozitate. În mod intuitiv, este metoda de a creşte sau a scădea luminozitatea aparentă (relativă) a unei imagini.

De ce avem nevoie de corecţie gama?

Monitoarele cu tub catodic, atunci şi acum

Bun, acum că ştim ce face corecţia gama, hai să vedem de ce ne trebuie aşa ceva. Deşi astăzi nu mai sunt utilizate în contextul computerelor, gândiţi-vă la un tub catodic, cel care se găseşte în monitoarele CRT. Acesta proiectează electroni dintr-un tun electronic aflat în spatele tubului către suprafaţa frontală interioară a tubului (dinspre ţuguiul din fund către faţa vizibilă a ecranului, prin interiorul tubului catodic). Faţa orientată către observator este acoperită în interior cu o substanţă care emite lumină atunci când e bombardată cu electroni.^[1] Ei bine, dacă am corela diferenţa de potenţial aplicată pe catodul din tun cu gradul de luminozitate rezultat am obţine o relaţie neliniară de forma corecţiei gama, unde γ≈2,2 pentru tuburile catodice ale monitoarelor de calculator.^[2]

Aşadar, în cazul unui tub catodic, dacă aplicăm tensiune proporţională cu luminozitatea rezultatul va fi o imagine prea întunecată – trebuie să facem cumva să corectăm această neliniaritate specifică tubului catodic. Hai să vedem cum arată funcţia de proporţionalitate dintre tensiune şi luminozitate:^[3]

Ce ar trebui să facem pentru a transforma această relaţie neliniară într-una liniară, de forma f_corectat(x)=x? Păi cea mai simplă soluţie ar fi să „hrănim” funcţia f_catodic cu valori compensate de aşa natură încât să obţinem funcţia liniară pe care ne-o dorim:

Dar de vreme ce dorim să obţinem f_corectat=x înseamnă că

Cu alte cuvinte, pentru a obţine intensitate luminoasă liniară în cazul tubului catodic ar trebui să aplicăm o tensiune proporţională cu

unde x este semnalul de intrare, proporţional cu luminozitatea dorită

Hei, dar stai o secundă! Şi funcţia asta are acceaşi formă ca funcţia de corecţie gama! Interesant, deci putem anula orice corecţie gama aplicând o altă corecţie gama inversă pe semnalul de intrare!

Unde avem nevoie de corecţii gama?

Dacă aţi urmărit firul epic al poveştii noastre de până acum aveţi toate motivele să fiţi nedumeriţi în privinţa utilităţii conceptului de corecţie gama: de când a început articolul, singura surpriză apărută sub diverse forme a fost că toate neliniarităţile se anulează reciproc. Adică v-am aburit degeaba. Ei, nu chiar. Până acum am vorbit exclusiv despre sisteme de redare a imaginilor – dar cum rămâne cu sistemele de capturare?

Toate sistemele curente de captură a imaginilor – camere foto, camere video, scannere –, toate se bazează pe componente electronice care în ultimă instanţă transformă fotoni în electroni (folosesc o simplificare grosolană, dar ne serveşte scopul). Cu alte cuvinte, cu cât o componentă primeşte mai mulţi fotoni, cu atât produce un semnal de ieşire mai puternic. Prin urmare semnalul de ieşire variază liniar cu intensitatea luminoasă absolută de intrare.

Păi dacă semnalul variază liniar iar noi stocăm în mod normal luminozitatea gata codificată pentru percepţie înseamnă că imaginile capturate arată ca naiba! Da, chiar aşa este – dacă am codifica liniar informaţia captată de senzori imaginea chiar ar părea prea întunecată dacă am afişa-o ca atare. Aşa că imaginilor capturate li se aplică în mod deliberat o corecţie gama care să transforme informaţia liniară de luminozitate în informaţie neliniară, conform percepţiei umane.

Păi dacă semnalul variază liniar iar noi stocăm în mod normal luminozitatea gata codificată pentru percepţie înseamnă că imaginile capturate arată ca naiba! Da, chiar aşa este – dacă am codifica liniar informaţia captată de senzori imaginea chiar ar părea prea întunecată dacă am afişa-o ca atare. Aşa că imaginilor capturate li se aplică în mod deliberat o corecţie gama care să transforme informaţia liniară de luminozitate în informaţie neliniară, conform percepţiei umane.

Sursa: Corecţie gama